Mă uit la mine cel de anul trecut, plasat frivol pe etajera minții. Ochi de bunic ce își privește zâmbitor nepotul. Și gândul... gândul zboară la tine, și îl aduc înapoi.
Și etajera e plină de eu, și tu și noi și între noi se înghesuie restul.
copil voi fi de mâine iar gândul... gândul e din nou la tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu