Rămânem fără august!
Sunt stareț în mânăstirea mea și împărtășania o fac cu august.
Are gust divin, de lucru care încă mai poate fi atins dar e pe cale să se destrame. Are gust de întreagă viață.
Inima încă bate ca un clopot anunțându-mi slujirea. Și curge totul spre nimic pentru a avea de unde izvorî, urmând sunetul din clopot.
mănăstirea mea nu are sfinți. Pereții sunt plini de umbrele lui Dumnezeu aruncate de lumânări. Eu nu sunt lumânare, eu sunt stareț si păstrez umbrele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu