Inundă

mă inundă lumea, sărată și multă, și-ncerc să înot către mine uscat prin potop.
Mai tare mă cheamă oceanul, surd și absent. Mai tare mă lupt să rămân în mine prezent.

Suflet

Împreună în descoperirea vieții,

Am simțit și lumea ne-a rănit,
am iubit și asta ne-a orbit,
am ascultat cand n-a vorbit.

Am fost uciși și am ucis,

Mai mult martir decât călău,
mai mult sfânt decât ateu,
mai mult eu, decât al meu
Suflet

Vânt

Fum şi oglinzi.
Prezentul mut strigă vântul... şi vântul împrăştie fumul.
Văd în oglinzile ce simt, imaginea deformată a unui străin neprezent. Jumătăţi de reflecții alcătuiesc un univers care nu mă justifică. Unde-i argumentul pentru eu?

Din nou vânt... iar vântul e aducător de fum.

Fum peste genele închise,
fum peste șoapte nerostite,
fum peste inimi obosite.