Ține-mi

Ține-mi respirația,
Strâns!
Aer nu toarnă în focul din mine
Ce-alearga și fură și urlă în șoaptă
Gânduri de moară, trupului meu.

Dăruiește dar din suflarea ta.


Ține-mi respirația,
Strâns!
Nici apă nu cată aduce în mine,
Plutește sub mare inima mea
Sub punți din noi, curge chemarea.

Inundă setea cu atingerea ta.

Veșnicie

în ghindă stă pitit stejarul, cum cetatea ascute mut ruina.
Și toți noi am fost acum, dar lipsă-ntodeauna

Rouă ce găsește râu, tânjind spre a cunoaște. Visăm sub paiele de grâu ideea vieții noastre.

Bărci

Dansând în picăturile de vânt, pas cu pas am risipit otrava.
Uită-te-n porturi spre mai mult, creând în golul mărilor epave.

Și vine ziua din trecut premenind făgada. Sorți noi prea leagă stramb,
Bărci cu găuri de sărut.